https://www.edu.ro/școlile-europene

Școlile Europene au fost înființate în 1953, cu scopul asigurării educației în limba maternă a copiilor personalului angajat în instituțiile comunitare. Cadrul normativ al funcționării acestor instituții de învățământ public, constituite ca sistem educațional, este asigurat de o legislație internațională, asumată de statele comunitare, fundamentată pe Convenția privind definirea Statutului Şcolii Europene, semnată la Luxemburg la 17 august 1994,  și pe Regulamentul Școlilor  Europene, nr. 2014-03-D-14-fr-1.

            România  a adoptat, la 3 decembrie 2007, Legea nr. 356/2007  pentru aderarea la Convenția privind definirea statutului școlilor europene, adoptată la Luxemburg, la 21 iunie 1994.

            Structura superioară de management a sistemului Școlilor Europene este Secretariatul General al Școlilor Europene, cu sediul la Bruxelles. Structurile operaționale de management ale sistemului sunt:

•  Consiliul Superior – CS, alcătuit din șefii de delegații din statele membre;
•  Consiliul de Inspecție pentru ciclurile preșcolar și primar – CIM- alcătuit din inspectorii pentru preșcolar și primar;
•  Consiliul de Inspecție pentru ciclul secundar (gimnaziu și liceu), având în atribuții și organizarea Bacalaureatului European – CIS- alcătuit din inspectorii pentru secundar;
•  Consiliul Bugetar – CB, alcătuit din experți economiști, reprezentanți ai statelor membre.

            În prezent, sunt 14 școli europene de tip I, situate în șapte state membre,  și alte 12 școli europene de tip II (școli de tip internațional care respectă principiile de funcționare ale Școlilor Europene, fiind finanțate atât de statul-gazdă cât și de Uniunea Europeană), situate în alte cinci state membre. 

            Sistemul Școlilor Europene este caracterizat de multiculturalitate și plurilingvism, are un curriculum propriu și o formă de evaluare sumativă la finalul școlarității - Bacalaureatul European.

            Elevii români înscriși în sistem, conform statutului Școlilor Europene, studiază limba română și susțin examen de bacalaureat la disciplina limba română ca L1 (limbă maternă).în următoarele școli:

Tip I:  Alicante (AL)- ES , Bruxelles I,  IV (Br I; Br IV)-BE,  Frankfurt (FR), Munich (MU)-DE, Luxembourg II (Lux II )- LU, Varese (VA)-IT,  Bergen(BE)-NL

Tip II- Școli agreate - European Schooling Helsinki (HE),   Scuola per l'Europa di Parma(PA)-IT, École Européenne de Strasbourg (ST).

            În Școlile Europene, potrivit reglementărilor specifice, pot fi înscriși numai copiii funcționarilor europeni și ai angajaților în instituțiile partenere ale Comisiei Europene sau semnatare ale unor convenții cu instituțiile europene.

            În calitatea sa de membru al Uniunii Europene, România are reprezentanți în structurile de management ale Școlilor Europene, constituiți în delegația României la Școlile Europene, începând cu anul 2007, din cadrul Direcției Generale Învățământ Preuniversitar și al Direcției Generale Buget - Finanțe.

            Componența  delegației României la Școlile Europene este următoarea:

Șef al delegației României și inspector pentru secundar în cadrul Consiliului de Inspecție - CIS

 Anca-Denisa PETRACHE – director în cadrul  Direcției Generale Învățământ Preuniversitar

Inspector pentru ciclurile preșcolar și  primar în cadrul Consiliului de Inspecție - CIM

Gabriela DROC- inspector general în cadrul Direcției Generale Învățământ Preuniversitar

Expert evaluator extern pentru Bacalaureatul European

Mina-Maria RUSU- inspector general în cadrul Direcției Generale Învățământ Preuniversitar

Expert național  în cadrul Comitetului Bugetar

Octavian MEREUȚĂ- expert, Direcția Generală Buget - Finanțe, Salarizare și Resurse Umane

            Profesorii care predau limba română au statut fie de profesori detașați (de statul român), fie de profesori asociați, chargés de cours, angajați de școală, potrivit reglementărilor specifice sistemului. Începând cu anul școlar 2013-2014, România are o secție lingvistică pentru ciclul primar la Școala Europeană Bruxelles IV.  În celelalte Școli Europene în care sunt înscriși, copiii români au statut de SWALS- elevi fără secție lingvistică, înscriși la una dintre secțiile de bază: engleză, franceză sau germană.

            Regulamentul General al Școlilor Europene prevede ca structură a catedrei unui profesor un anumit număr de perioade de curs, echivalente numărului total de ore/nivel de studiu/semestru.

            Primul proces de selecție a profesorilor români în scopul detașării în Școlile Europene s-a realizat în anul 2013. Procesul de selecție a fost continuat în 2015 și în 2016, în prezent fiind detașați profesori români în următoarele școli:

- Școala Europeană  Bruxelles IV- unde există  secție de limbă română pentru nivelurile  preșcolar și primar;

- Școala Europeană  Luxemburg II .

      Pentru profesorii detașați, statul român asigură în țară salariul corespunzător postului ocupat în România iar Comisia Europeană  asigură diferența salarială până la nivelul reglementat în sistemul Școlilor Europene. Pentru profesorii asociați, chargés de cours, recrutați local, salariul este asigurat de școala angajatoare.

            Selecția profesorilor români care predau în Școlile Europene se face periodic, în temeiul metodologiei-cadru specifice, aprobate prin ordin de ministru, și în concordanță cu necesarul de posturi estimat și supus aprobării Consiliului Superior al Școlilor Europene, anual, de către școlile în care învață elevi români.